Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 04.10.2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Claudia Stanila
Titlul articolului: Romanii din Italia - indignati sa fie etichetati drept barbari sau delincventi
Acces online: https://old.cotidianul.ro/romanii_din_italia_indignati_sa_fie_etichetati_drept_barbari_sau_delincventi-33469.html


Romanii din Italia au protestat la Roma impotriva afirmatiilor primarului orasului, care ii considera pe marea majoritate infractori.

 

"Cetatenii straini, romanii in special, s-au saturat sa fie prea adesea etichetati drept barbari sau delincventi. Si asta din cauza faptului ca, pentru anumite forte politice italiene, este mai usor sa blameze membrii paturilor dezavantajate ale populatiei, precum imigrantii, decat sa ia pozitie ferma   impotriva delincventilor si sa infrunte astfel problema reala", afirma avocatul italian Giancarlo Germani, liderul Partidului "Identitatea Romaneasca".

 

Un protest si lansarea unui semnal de alarma impotriva discriminarii ai carei victime sunt adesea imigrantii romani in Peninsula s-a dorit a fi manifestarea- organizata ieri la Roma, in fata Primariei, il Campidoglio- de catre  partidele "Identitatea Romaneasca" si "Impreuna pentru Italia".

Conform organizatorilor, scopul mitingului consta tocmai in revendicarea dreptului la respect si integrare al cetatenilor romani rezidenti legal in Italia si dorinta de a exprima solidaritatea comunitatii romane fata de victimele criminalitatii si ale delincventei care "insangereaza din ce in ce mai mult strazile din Peninsula". Printre cei peste 100 de cetateni romani (majoritatea), italieni si imigranti de alte nationalitati prezenti la manifestare (neasteptat de putini, numar infim explicabil, dupa organizatori si din cauza orei 17.00 si a zilei lucratoare), Giancarlo Germani, liderul Partidului "Identitatea Romaneasca", Eugen Terteleac, presedintele Asociatiei Romanilor din Italia si unul dintre initiatorii protestului, parintele arhimandit Stefan Popa. Suprinzatoare, insa, prezenta numeroasa a jurnalistilor si cameramanilor italiani. Manifestantii au solicitat, de asemenea, primarului Cetatii Eterne, Walter Veltroni, sa constituie o comisie consultativa permanenta cu reprezentantii comunitatilor si ale partidelor initiatoare ale mitingului pentru a aborda "in mod real si nu in maniera demagogica si superficiala (adesea numai pentru uz mediatic) problema fundamentala a integrarii imigrantilor straini care lucreaza si traiesc in Italia".

 

 

"Comunitatea romaneasca impotriva delincventei", "Romanii in favoarea sigurantei nationale in Italia si a legalitatii" sunt cateva dintre sloganele prezente. Luarea de pozitie si initiativa de sensibilizare a opiniei publice si a autoritatilor din Peninsula  sint mai mult decat oportune avand in vedere fenomenele crescande in politica si  mass-media italiana de a demoniza imigrantii, in special cetatenii romani, insotite in mod inevitabil de atitudini de xenofobie si rasism destul de vehemente in ultima vreme. Romanii au o problema grava de imagine in Italia, fiind adesea asociati cu delincventii, prostituatele si persoane periculoase, primitive. Imigrantul este adesea instrumentalizat politic, fiind asociat cu portretul robot al amenintarii absolute pentru siguranta nationala. Daca initial- mai ales imediat dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana-  fraze de tipul "Alarma: romani" (exemple: "Vom fi invadati de fiii lui Dracula"- cotidianul "Libero" ) sau "Criminalii romani vor circula de-acum liberi pe strazile noastre" ("Il Tempo")- se puteau citi doar in publicatii de mana a treia, cunoscute drept avand tendinte fasciste, in ultima vreme instrumentalizarea politica a fenomenului imigrational risca sa fie intalnita si in cotidiane prestigioase, echilibrate, precum "Corriere Della Sera" si "La Reppublica". Uneori prin variante "soft" precum acordarea unui spatiu de prima pagina criminalului roman si ( in cadrul aceleiasi editii) un spatiu obscur asasinului autohton, precizarea imediata a nationalitatii romane cand este vorba de o infractiune si omiterea nationalitatii cand romanii sunt victimele violentelor sau pietei negre de lucru ( cazul recent al unei menajere romance ucise in mod bestial de un italian). Iar alteori prin dezinformare crasa: de exemplu, cotidianul "Repubblica" in care- acum cateva luni- se sugereaza apriori in cazul asasinarii unei italience ca responsabili de actul criminal ar putea fi "ingrijitoarea imigranta, rudele sau cunostintele acesteia". Dupa cateva zile, politia aresteaza pentru omor calificat sotul italian al victimei, fara a se face vreo precizare la editiile anterioare in care servitoarea imigranta era fara drept de apel principala suspecta.

 

Protestul membrilor comunitatii romanesti apare ca o reactie la controversatul mesaj al primarului Veltroni care acuza romanii de a se face vinovati de "peste 75% dintre actele de infractionalitate din Peninsula", reprosand  totodata politicienilor de acasa ca nu se implica efectiv in a rezolva problema afluxului masiv de romani in Peninsula. Ca politicienii nu intreprind nimic in acesta materie, Germani este de acord. Nu este de acord insa, este chiar revoltat, de procentul de delincventi romani citat de primar. "Ard de curiozitate sa stiu care a fost sursa de informare a lui Veltroni. Mai exact, de unde a scos procentul de 75%? Stie oare cati romani lucreaza la negru, lucrand in conditii subumane si cati mor pe santiere in Peninsula, fara a fi acoperiti de o infima asigurare medicala? In ce procent lucratorii romani contribuie la prosperitatea economiei italiene?".  "Dupa discursul lui Veltroni- adauga Germani-  am fost bombardati la adresa de mail al partidului de mesaje amenintatoare la adresa romanilor. Am ajuns in situatia sa le fie frica oamenilor sa vorbeasca romaneste pe strada".    

 

Italianul de 46 de ani care (in mod paradoxal) reprezinta "Partidul Identitatea romaneasca" nu menajeaza politicienii de acasa pe care-i considera prea putin sensibili, "prea inexplicabil timizi" fata de tema urgenta, arzatoare a imigrantilor romani in Italia si a imaginii defavorabile a acestora. Atitudine de neinteles, dupa cum precizeaza  avocatul italian, avand in vedere faptul  ca atunci "cand se denigreaza romanii in general, se denigreaza insasi Romania". Un astfel de caz care provoaca perplexitate, afirma Germani, ar fi cel al ministrului secretar de stat Mihnea Gheorghiu, seful nici mai mult nici mai putin decat al Departamentului "Romanii de Pretutindeni" din cadrul MAE, care- desi prezent in Italia-  a preferat sa participe in aceste zile in Liguria la expozitii, dezbateri precum "cultura patrunjelului" decat la o manifestare a comunitatii de imigranti romani. Intrebat cum isi explica, de asemenea, rasunatoarea absenta a oricarui reprezentant al Ambasadei Romane in Italia, Germani raspunde in romaneste: "Nu se baga. De ce i-ar interesa pe dansii comunitatea romaneasca din Italia?". In schimb, relateaza despre primirea unui comunicat al Ministerului de Externe Roman care l-a facut sa zambeasca. " Noi manifestam impotriva delincventiei si dansii ne indeamna in comunicat sa ne comportam civilizat, parca am fi salbatici!". In  caz contrar, comenteaza Germani, probabil ministerul ne va pedepsi. "Este incredibila capacitatea de autoflagelare, de autodenigrare si de opacitate in fata problemelor reale pe care o pot avea unii reprezentantii politici romani".

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.